Asezat teritorial spre mijlocul suflarii romanesti, sub Carpatii de Curbura, in punctul de confluenta a provinciilor istorice Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca, Starchiojdul ar fi existat si inainte de intemeierea statului Tarii Romanesti. Pe atunci mosia chiojdenilor cuprindea teritoriul actual al Chiojdului Mare si Chiojdului Mic. Intr-o epoca pe care nu o putem preciza, dar care pare sa fie dupa intemeierea statului, poate in secolul al XIV- lea, unii dintre mosneni s-au despartit si au intemeiat sat nou pe Basca; Chiojdu Mic. Cert este ca, in prima jumatate a secolului al XVI- lea, cele doua sate erau despartite, aceasta rezultand din actul din 1548, pastrat in regest si, mai ales, din actul din 21 august 1562, care hotarniceste o parte din mosia Chiojdului de pe Basca. Acest ultim document mentioneaza punctele de reper ale hotarniciei din 1562, care exista si in prezent: Rotarea, Valea Teiului, Benia, Curmatura Cranei, Lacul fara Fund, Siriul, Obarsia Pacuritei, Piatra Lerei, apa Barsei etc. Cu privire la modul de formare a acestei vechi asezari ramanesti, exista si o legenda, si anume: cu sute de ani in urma, pe vatra actualei asezari Batrani, ar fi existat doi mosnegi, care aveau doi baieti si doua fete. Imprejurimile fiind intinse, ei si-ar fi ridicat aici salas, punand stapanire pe pamant. Copiii crescand, si-au facut si ei gospodaria lor pe Valea Chiojdului, cel mare creand satul Chiojdu Mare, iar cel mic satul Chiojdul Mic. Fiicei Ana, parintii i-au dat in stapanire mosia care astazi poarta numele de Vlea Anei, adica satul actual, iar pe o alta au inzestrat-o cu satul (comuna de azi) numit Chiojdeanca. Mai tarziu, unii din urmasii acestor chiojdeni au migrat, instalandu-se pe-cursul superior al raului Ramnicul Sarat, unde au infiintat satul Chiojdeni. In Chiojdanca, s-au nascut Andrei Radulescu (1880-1959), jurist si Eugen Simion (n. 25 mai 1933), critic si istoric literar, presedinti ai Academiei Romane.